Pârvan (PIAROM): Strategia energetică nu încurajează dezvoltarea biomasei, deşi România are un potenţial uriaş


Biomasa va reprezenta doar 1% din producţia de energie a României în 2030, potrivit proiectului strategiei energetice, deşi potenţialul ţării noastre în acest sector este uriaş, a declarat, vineri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în cadrul unor dezbateri pe tema Strategiei Energetice a României 2017-2030.

“O prevedere din strategia energetică care loveşte puternic în interesele investitorilor autohtoni este faptul că biomasa figurează cu un procent de 1% din potenţialul energetic până în 2030. Doar 1%. Ignorându-se complet alte programe şi alţi bani daţi pentru studii în resurse regenerabile în 2010, care spun că, din resursele regenerabile ale României, 48% sunt în biomasă”, a spus Pârvan.

El a criticat faptul că autorităţile române nu s-au preocupat în ultimii ani de finalizarea unei strategii energetice, scrie agerpres.

“Deci avem tot documente oficiale ale României, făcute tot de români în România, care spun ceva diferit decât spune lăudata strategie energetică din decembrie 2016, care e bine că există, că avem ce critica, că ultima, din 2011, era un proiect filozofic, spunea că ar fi bine şi aşa, şi aşa, dar nu spunea cum e bine şi cineva trebuia să decidă. Aşa că, în fapt, astăzi, România nu are o strategie energetică. Dovadă şi faptul că noi ne frământăm de această chestiune, iar cei care pasager se ocupă programat sau neprogramat de strategia energetică a României nu îi vedem pe nicăieri. De ce? Pentru că ei au alte preocupări”, a mai spus Pârvan, referindu-se la faptul că niciun reprezentant al Ministerului Energiei nu a participat la dezbatere.

Pe 12 mai, ministrul de resort, Toma Petcu, declara că strategia energetică este în prezent în procedura de avizare la Ministerul Mediului, iar pe parcursul avizării vor putea fi depuse şi modificări, pentru a salva din etape.

“La ora actuală ea (strategia n.r) este în procedură de avizare la Ministerul Mediului. Din păcate atunci când am preluat mandatul, în discuţiile cu doamna Gavrilescu (ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu n.r) am descoperit că de fapt acea procedură era blocată pentru că Ministerul Energiei ar fi trebuit încă de anul trecut, de la depunere, să realizeze o comisie pe care nu au realizat-o. Am reuşit într-o perioadă foarte scurtă să înfiinţăm această comisie de lucru pentru analiză. Vom merge mai departe cu procedura şi toate modificările pe care le vor analiza specialişti din cadrul ministerului, din afara ministerului, cei din cadrul Ministerului Economiei şi din celelalte ministere suport vor fi depuse ca şi modificări în timpul procedurii de autorizare, pentru că astfel dorim să salvăm din etape. Dacă am fi retras această strategie şi am fi reluat procedura de creionare şi apoi am fi redepus-o la Ministerul Mediului probabil că pierdeam câteva luni bune, dacă nu chiar un an”, a explicat Toma Petcu.

El a afirmat că proiectul de strategie lăsat de fostul ministru al Energiei excludea câteva componente, precum mixul energetic.

“Strategia pe care ne-a lăsat-o fostul ministru al Energiei exclude câteva componente foarte importante. În primul rând, mixul energetic, care este foarte important pentru România, şi am detaliat tot timpul că avem unul dintre cele mai bogate mixuri energetice şi avem nevoie să-l menţinem în continuare. Este foarte important să ne axăm foarte mult pe zona de cărbune, să ştim cum putem susţine această zonă şi ce putem să facem pentru ei. Avem câteva obiective stabilite prin programul de guvernare pe care trebuie să le includem în această strategie şi ne dorim ca această strategie să fie mai amplu dezbătută. Într-adevăr, din 2017 nu mai avem nicio strategie, dar ideea de a face repede o strategie, fără să fie dezbătută cu toţi factorii ar fi o greşeală. Şi atunci nu o retragem, mergem pe ea. O modelăm din mers”, a spus ministrul Energiei.

În noiembrie 2016, Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Victor Grigorescu, a lansat în dezbatere proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, care, pe parcurs, a mai suferit unele modificări.